Pomul gândurilor bune

La început de primăvară te invităm să pornești pe drumul câtorva gospodării și instalații tehnice preindustriale din Muzeul ASTRA, pentru a descoperi detalii inedite despre Legenda lui Dragobete și Mărțișor. 
Aici vei găsi indiciile și materia primă pentru a-ți face propriul mărțișor, și pentru a scrie mesajul pentru Pomul gândurilor bune!
Parcurgând traseul, vei descoperi și Leagănului lui Dragobete. Tradiția ne spune ca la început de primăvară, în 24 februarie, fetele și flăcăii se adună la pădure, să culeagă flori și să-și facă un leagăn. 

În nordul Dobrogei, morile de vânt nu erau toate la fel. Pe lângă modelele tradiționale, care își orientau întregul corp după direcția vântului, localnicii utilizau și așa-numita „moară căciulată”, asemănătoare celor din Olanda. La acest tip de moară, doar acoperișul conic cu roata de vânt se rotea, în timp ce turnul rămânea fix. Un exemplu remarcabil este moara căciulată de la Beștepe, din județul Tulcea.

În interiorul morii din Beștepe găsești găsești cartonașul pentru mesaj și firul alb al mărțișorului.

😉Urmărește harta și pornește în căutarea următorului indiciu!

De 1 martie, în anumite zone din România, părinții le prindeau copiilor câte o monedă la mână sau la gât. Moneda era legată cu două fire răsucite din mătase roşie şi albă, un mărţişor. Copiii purtau mărţişorul vreme de 12 zile, apoi îl legau de ramura unui pom. Și dacă în acel an pomului îi merge bine, se credea că şi copilului îi va merge bine, ne spune Simion Florea Marian în cartea „Sărbătorile la români”. 

🌳Acum, că ai ajuns la casa de pomicultor din Bălăneşti, aşază-te la masă, alege un cartonaş şi aşterne un gând bun!

🌷Moara cu admisie inferioară din Dăbâca, județul Hunedoara, este primul monument adus în muzeu şi reconstruit aici în anul 1964. În această zonă exista obiceiul de a lega la roata morii un ciucure roşu, pentru a atrage mușteriii. O altă superstiție aducătoare de noroc este prinderea unei potcoave pe tocul ușii. Ai văzut potcoava? 

🧣Caută firul roşu în exteriorul morii şi ia-l cu tine! 

Ai ajuns în şoprul gospodăriei de agricultor din Desești, județul Maramureș. Dacă ai privit poarta de la intrare, ai putut observa motivul funiei răsucite sculptat în lemn, ilustrând legătura dintre pământ şi cer. 
Această casă de nemeş (stăpân de pământ fără titluri nobiliare) are dimensiuni generoase şi ne arată priceperea meşterilor maramureşeni în prelucrarea lemnului. Impresionant este gardul realizat din împletitură de nuiele din alun. 

🌿Găseşte stâlpul cu cârlige pentru răsucirea firelor de cânepă. Firul de mărţişor are nevoie şi el de răsucire. Citeşte instrucțiunile amplasate lângă stâlp şi urmează pașii. Cu ajutorul firului de mărţişor prinde cartonașul scris de tine în Pomul gândurilor bune. Acesta se află chiar în curtea gospodăriei.

Se ia un fir roşu şi unul alb. Cele 2 fire se înnoadă la un capăt. Ține în mâna stângă capătul firului alb, iar capătul firului roşu prinde-l de un cârlig al stâlpului cu cârlige pentru răsucit firele, aflat în şură. Răsuceşte firul alb într-o singură direcție de cel puțin 40 de ori. Apoi, unește capetele firelor şi lasă-le să se răsucească unul de celălalt. Acum fă nod. Poți utiliza pentru învârtit şi maneta de lemn a instalației. 

„Dragobete, numit şi cap de primăvară este fiul Babei Dochia. Se ştie că Babei Dochia nu-i e dragă nora, soția lui Dragobete și o pune la tot felul de probe imposibil de realizat fără ajutor divin. Soţia lui Dragobete trebuie să transforme lâna albă în lână neagră, să preschimbe caierul negru în caier alb, să-i aducă babei fragi din pădure. 

Pentru că fata reușește să îndeplinească şi ultima sarcină, Baba Dochia își imaginează că a venit primăvara, iar la munte e cald şi bine. Baba Dochia, îmbrăcată cu cele nouă cojoace, pleacă pe munte cu oile. Cu cât urcă, ea leapadă cojoc după cojoc, rămânând doar în cămaşă. Şi unde dă din nou frigul şi o îngheţă."